Ion, un fotograf profesionist, este întotdeauna ocupat în week-end, în special la nunţi. El a decis să suplimenteze ziua de lucru prin oferirea unui curs de fotografie digitală la un grup mic. Cursul dura zece săptămâni, şi era ţinut  la el acasă, într-un structură informală.

Ion a primit un email de la cineva care vroia să urmeze cursul dar era utilizator de scaun cu rotile. Aplicantul şi-a dezvăluit dizabilitatea, întrebând locaţia cursului, specificând dacă Ion poate face ceva ajustări pentru a-i permite accesul la curs.

Ion i-a răspuns într-un email politicos paşii cursului, spunându-i totodată că nu are resurse pentru instalarea unei rampe. El a punctat că acesta este un răspuns rezonabil şi în concordanţă cu legea. El s-a oferit în schimb să facă un ‚curs la distanţă’. După câteva discuţii online şi negocieri, ei au ajuns la un acord. Ca rezultat, el nu numai că are un nou client, dar totodată a realizat un model de livrare a cursului pentru persoanele care erau interesate dar nu puteau ajunge la curs. Ion a câştigat astfel mulţi clienţi, datorită flexibilităţii livrării cursului şi cu câştigurile suplimentare venite, el ar putea eventual investii banii într-o rampă.

Două persoane cu aceeaşi dizabilitate pot avea diferite efecte. Mai mult, efectele unei dizabilităţi pot fi similare cu efectele alteia (spre exemplu, elevii surzi şi elevii autişti pot avea dificultăţi în folosirea limbajului abstract).