Navigare rapidă

logo ETTAD
134653-LLP-1-2007-UK-GRUNDTVIG-GMP
Prima pagina / Categorii de invatare / Activitati bazate pe alfabetizare
Sectiuni
Logo Educatie si Cultura DG Programul de Invatare pe Tot Parcursul Vietii

Activitati bazate pe alfabetizare

Apasati aici pentru:

Activitati bazate pe alfabetizare si strategii posibile

Descrierea activitatilor bazate pe alfabetizare

Alfabetizarea este abiilitatea de comunicare prin scris, vorbire sau limbaj de miscare, cum ar fi limbajul semnelor (LS). In contextul educatiei adultilor, alfabetizarea se refera la nivelul de functionare a abilitatilor de citire, scriere, vorbire si ascultare care permit elevilor sa se implice in schimburi simple si familiare conectate cu educatia, instruirea, munca si rolurile sociale; in mod specific:

  • ca cetatean al comunitatii;
  • in activitatea economica, incluzand lucrul platit sau neplatit;
  • in viata domestica;
  • in educatie si instruire;
  • in mediul zilnic si social.

Vorbire, ascultare si raspuns

La nivelul cel mai de baza, adultii isi dezvolta abilitati care le permit sa:

  • asculte si raspunde in limbajul vorbit, incluzand simple naratii, propozitii, intrebari si instructiuni simple;
  • vorbeasca pentru a comunica informatiile de baza, sentimentele si opiniile unor subiecte familiare;
  • angajeze in discutie cu alta persoana intr-o situatie familiara.

La un nivel mai avansat, adultii isi vor dezvolta abilitati care le vor permite sa: 

  • ascultare si raspuns in limbajul vorbit, incluzand informatii extinse si naratii, dar si explicatii detaliate si instructiuni in mai multi pasi de lungime variabila, adaptand raspunsul in functie de vorbitor, mediu sau context; 
  • vorbirea pentru a comunica informatii directe si detaliate, idei si opinii clare, adaptarea vorbirii si contextului pentru a lua in considerare ascultatorii, mediul, scopul si situatiile;
  • angajarea in discutie cu una sau mai multe persoane intr-o multitudine de situatii diferite, realizand contributii clare si efective care produc rezultate apropiate de scop si subiect. 

Abilitati necesare pentru receptarea limbajului:

  • procesarea secventelor, sunetelor si cuvintelor rapid;
  • diferentierea sunetelor vorbite si cuvintelor care sunt similare;
  • intelegerea verbala;
  • retinerea unei secvente de informatii, ex. instructiuni;
  • extragerea structurii gramaticale complexe sau abstracte, ex. diateza pasiva, propozitii cu clauze impuse;
  • intelegerea limbajului non-literar, ex. metafore, analogii, 'vorbirea figurativa'.

Abilitati necesare pentru limbajul expresiv:

  • organizarea si planificarea a ceea ce trebuie spus;
  • recuperarea cuvintelor;
  • a pune idei intr-o forma gramaticala potrivita;
  • 'mentinerea' informatiilor in memoria pe termen scurt in timp ce se vorbeste, ex. amintirea a ceea ce ai vrut sa spui;
  • pronuntarea cuvintelor, in special cele multisilabice.

Literatura permite elevilor sa se implice efectiv intr-o mare varietate de contexte de invatare. Necesita ca elevii sa aibe abilitati precum:

  • Manipularea (pentru scris);
  • Atentie;
  • Comunicare;
  • Procesarea informatiilor.

Strategii posibile
  • Textul folosit permite cititorilor sa inteleaga fara a apela la imagini.
  • Ascultarea unei benzi/casete (a tine pasul) in timp ce elevii vor fi ajutati sa urmareasca textul.
  • O bucata de carton plasata sub sau deasupra liniei textului poate ajuta elevii sa nu piarda randurile, se poate folosi de asemenea si o rigla.
  • Daca aveti activitati unde citirea cu voce tare este necesara, cum ar fi jucarea unei piese, asigurati-va ca elevii au timp suficient pentru repetarea cu voce tare a textului, si astfel sa se simta bine cu materialul.
  • Rugati elevii sa citeasca pe bucati mici si verificati daca au inteles ce au citit.
  • Activitati model cum ar fi rasfoirea unei selectii de texte care poate fi dificila, va permite elevilor mai mult timp pentru gasirea informatiei si acceptarea faptului ca unele nu pot fi rasfoite pentru a gasi informatii. 
  • Un ‘cititor stilou’ ce va scana si ‘citi’ cuvintele individual este un ajutor necesar pentru orice elev care are dificultati in citirea in detaliu.  

Apasati aici pentru checklist for accessible print

Scrierea ca mod de comunicare 

La nivelul de baza, adultii vor dezvolta abilitati care le vor permite sa:

  • scrierea ca mod de comunicare a informatiei pentru audienta;
  • citirea si intelegerea multor texte de o complexitate variata si independenta;
  • citirea si obtinerea de informatii de lungime variabila si detaliata cu diverse surse;
  • scrierea ca mod de comunicare a informatiilor, ideilor si opiniilor clar si efectiv, folosind lungimea, formatul si stilul apropiat scopului, continutului si audientei.

Procesul de scriere consta in compunerea, ortografia si scrierea de mana. Compunerea implica planificarea si exprimarea abilitatilor limbajului, care include urmatoarele:

  • abilitatea de a formula idei (desi aceasta poate fi o forma nevorbita cum ar fi semnul);
  • constienta granitei lingvistice, ex. propozitia;
  • abilitati narative ca succesiunea, structurarea;
  • vocabularul pentru a realiza expresiile cum ar fi descrierea si explicarea, incluzand abilitatea de folosire a limbajului non-literar ca expresiile, analogiile, figurile de vorbire;  
  • cunoasterea si folosirea sintaxei, incluzand folosirea gramaticii, folosirea sintaxelor complexe si cuvintelor de legatura;  
  • abilitatea de a categoriza si clasifica.

Realizarea unei bucati scrise releva punerea ideilor intr-o forma scrisa; care este capabila sa ortografieze si scrie cu mana sau producerea tuturor cuvintelor printr-o alta forma, ex. prin metode tehnologice. Scrierea si ortografierea trebuie sa fie automata pentru ca cel ce scrie sa se concentreze pe exprimarea ideilor sale. Daca elevii nu sunt capabili sa-si dezvolte automatismul ortografierii si scrieri, ei vor gasi extrem de dificil sa se exprime pe hartie. 

Organizarea si planificarea scrisului

Multi elevi dislexici si dispraxici au dificultati cu succesiunea si organizarea. Ei pot persevera intr-o idee, ex. nu sunt capabili sa treaca de la o idee la alta cand scriu. Pot avea probleme cu aranjarea hartiei, fisierelor si timpului, precum si cu scrisul. Adesea au nevoie de ajutor in organizarea fisierelor si planificarea scrisului.  

Strategii posibile
  • Folositi cadre de scriere care permit concentrarea atentiei si pun accentul pe modul in care pot fi relatate ideile principale.
  • In particular folositi culori si cut si paste pe diferite secvente la computer.
  • Incepeti cu idea principala, apoi rugati elevii sa scrie trei-cinci propozitii despre ea. Apoi trei-cinci propozitii pentru fiecare propozitie scrisa deja, pentru a face trei-cinci paragrafe.
  • Invatati elevii cum sa scrie paragrafele explicit, ex. paragraf CEE: Care este punctul tau de vedere; Explica ce vrei sa spui; ofera un Exemplu.
  • Unele persoane cu dizabilitati pot beneficia de inregistrarea ideilor lor pe un dictafon inainte de a le scrie. 
  • Jurnalele, orarele si fisierele colorate pot fi foarte folositoare pentru o organizare generala.
  • Folositi legaturi sau harti mentale pentru planificarea muncii si aratati relatia dintre subiect si paragrafe. Formatul in cerc permite elevilor retinerea ordinei paragrafelor si cele mai bune legaturi.
  • Incurajati elevii sa astepte o zi sau sa se verifice prin citire, caci ei pot identifica erorile mai degraba decat de a vedea ce vor sa scrie.
  • Incurajati elevii sa citeasca tare ceea ce au scris, astfel pot fi ajutati sa identifice ceea ce au scris. 
  • Oferiti liste de verificare pentru toti elevii. 

Dificultati de vorbire

Vorbirea este o abilitate dobandita dupa vorbire; este in mod primar o abilitate vizual-motorie. Citirea se leaga de recunoasterea si de reamintirea precisa a secventelor de litere. O pronuntie buna este data de capacitatea de a vedea cuvantul corect si astfel sa fie integrat in vorbire ce le permite sa gaseasca o alternativa daca cuvantul nu pare corect. Memoria motorie este importanta in vorbire: un bun vorbitor poate automat, fara sa se gandeasca la litere, 'sa simta' daca fac erori. Aceia care folosesc fonetica pentru a integra sunetele cu literele, dar o vorbire corecta este disponibila si fara ea: de exemplu, persoanele surde complet pot deveni vorbitori foarte buni.

Elevii pot avea o multitudine de dificultati de vorbire:

  • memorie vizuala slaba pentru cuvinte;
  • confuzii de secvente si directii (ex. b/d, d/g);
  • omiterea sau confundarea sunetelor deoarece ei nu pot le pot mentine in memoria de scurta durata; 
  • integrarea motorie slaba sau coordonarea ochi-mana ce va avea ca rezultate omiterea sau repetarea literelor sau silabelor.  

Elevii cu dislexie sai cei mai multi cu dificultati de invatare vor avea probleme in amintirea si aplicarea regulilor, ca si cu familiarizarea cu vorbirea. Vorbirea va fi dificila si pentru elevii a caror prima limba sunt semnele.

Strategii posibile
  • Elevii vor invata metode comune de vorbire mult mai repede decat ceea ce inseamna cuvintele pentru ei. 
  • Vedeti ce alternative exista pentru a desparti cuvintele, cum ar fi cuvinte in cuvinte, tipare vizuale puternice si parti lexicale cum ar fi radacina cuvantului, prefixe si sufixe ce ii vor ajuta la recunaosterea cuvantului.  
  • Folositi programe soft, cum ar fi HELPtext, care explica semnificatia cuvintelor.
  • Ajutati elevul sa-si gaseasca cuvintele care il pot ajuta personal si creati poze 'mentale'.  
  • Grupati cuvinte cheie din familiile de cuvinte, pe cartonase colorate diferit. Elevii pot renunta la cartonase atunci cand au incredere ca le pronunta corect.
  • Folositi verificatorii de vorbire dar explicati limitarile lor. Ele nu pot identifica erorile care sunt in unele cuvinte (ex. basca/casca) sau omonime cum ar fi aici/acolo.
  • Amintiti-va sa oferiti timp mai mult pentru aceia care au o pronuntie proasta.

sus

Cum sa identificati elevii cu dislexie

Un chestionar prietenos va poate arata indicatorii pentru diselxie, va rugam sa mergeti la Vinegrad Checklist

sus

Limbajul semnelor (LS)

Multe persoane care se nasc surde folosesc limbajul semnelor (LS) ca mod de comunicare interactiva. Altii se nasc in familii unde LS este prima limba. Folosirea limbajului semnelor ca limba preferata are implicatii in invatarea limbii romane, asa cum are implicatii pentru elevii a caror prima limba este alta decat cea vorbita.

LS nu este universala. LS este un limbaj cu propriile reguli, sisteme si guvernare, ce deriva din conceptele si structurile gramaticale. Ca si pentru o persoana ce invata o limba straina, vor fi perioade de timp in care conceptele derivate din prima limba vor interfera cu invatarea limbii straine.

Din punctul de vedere al profesorului, cele mai importante diferente gramaticale intre LS si romana sunt:

  • Propozitia este organizata in jurul verbului. cei ce folosesc LS incep cu subiectul si apoi il comenteaza;
  • LS nu foloseste auxiliarul a fi;  
  • LS nu foloseste articolele un/o;
  • Ordinea cuvintelor poate fi realizata diferit;
  • Verbele pot fi schimbate;
  • Modificarea semenelor este de asemenea aratata de modificarea locatiei, vitezei si repetarii dar nu ca un 'cuvant' de final;   
  • Prefixele si sufixele, sunt folosite in LS, dar nu sunt atasate la radacina cuvantului.
  • Uneori, exista similaritati pe care profesorii le pot exploata. Spre exemplu, LS face adesea distinctia intre tu si voi, eu si mine cu o singura modificare a miscarii mainii.

Este intotdeauna important sa discutati cu utilizatorul de LS cum se exprima o idee particulara sau un concept in LS, si faceti aceste diferente lingvistice parte a procesului de invatare.

Apasati aici  pentru a vedea o simulare a dificultatilor pe care le au elevii cu dislexie, dispraxie, autism, dificultati vizual si/sau de auz.  

sus

Provocări

Studii de caz

Drepturi de autor | Notiţa legală | Accesibilitate | Cauta | Harta site-ului | Webmaster