Navigare rapidă

logo ETTAD
134653-LLP-1-2007-UK-GRUNDTVIG-GMP
Prima pagina / Intelegerea dizabilitatii / Studenţii care sunt surzi sau parţial surzi

Studenţii care sunt surzi sau parţial surzi

Studenţii cu probleme de auz depind de informaţiile pe care ei le văd. Elevii cu dificultăţi de auz pot depinde de vederea lor pentru a comunica, de exemplu citirea vorbită, citirea pe buze, limbajul mimico-gestual. În unele cazuri pot folosi microfoane sau aparate auditive. Tineţi cont că dificultăţile studenţilor surzi pot fi şi culturale. Spre exemplu, în limbile străine fonetica şi ortografia sunt diferite, deci dificil de învăţat.

Mulţi studenţi surzi sau cu probleme auditive folosesc aparate auditive, chiar dacă ei folosesc şi alte forme de comunicare. Aceste aparate amplifică sunetele, dar deși toate sunetele sunt amplificate în mod egal, zgomotul de fond poate fi o problemă pentru ei.

Eticheta:

  • Dacă sunteţi cu cineva care citește pe buze (numai 3 din 10 cuvinte sunt vizibile pe buze):
        • Uitaţi-vă la el;
        • Menţine-ţi ritmul vorbirii normal, dar mai rar;
        • Folosiţi expresii faciale, limbajul corpului şi gesturi, dacă este necesar;
        • Tineţi capul drept atunci când vorbiţi;
        • Asiguraţi-vă că gura nu vă este acoperită de mână, ţigară, barbă şi nu mestecaţi gumă.
  • Nu faceţi presupuneri despre abilitatea persoanelor de a comunica sau despre modul în care o vor face. Întotdeauna asiguraţi-vă de modul de comunicare al persoanei. Daca o propoziţie nu este înţeleasă corect sau nu e auzită, recurge-ţi la modalitatea scrisă a acesteia.
  • Asiguraţi-vă că este destulă lumină pe faţa d-voastră atunci când vorbiţi.
  • Daca un interpret de limbaj al semnelor este alături de o persoana surdă pentru a o ajuta în înţelegere, întotdeauna staţi cu faţa, şi vorbiţi cu persoana surdă.
  • Amintiţi-vă ca ţipatul NU ajută. Creșterea volumului vocii nu poate compensa lipsa auzului.
  • Când doriţi să vorbiţi, fiţi siguri că persoana cu probleme de auz este atentă şi se uită la dvs. Pentru a-i atrage atenţia, folosiţi câteva gesturi sau o atingere ușoara pe umăr.
  • Încercaţi să aveţi zgomotul de fond la nivel minim atunci când lucraţi în grup, şi nu uitaţi să luaţi în considerare şi un spaţiu alternativ dacă e prea mult zgomot.

Strategii:

  • Persoanele care depind de ochii lor pentru a ‘auzi’ nu vor fi capabile să-şi ia notiţe atunci când citesc pe buze sau se uită la un interpret, așa că este folositor să le daţi niște notiţe sau să rugaţi un alt student să îi dea copii după notiţe.
  • Nu vorbiţi grupului stând cu spatele la ei în timp ce scrieţi pe tablă. Evitaţi să umblaţi prin clasă, doar dacă trebuie să staţi cu faţa la studentul cu probleme de auz atunci când vorbiţi.
  • Dacă aveţi barbă sau mustaţă, păstraţi-o cât mai scurtă.
  • Anunţurile importante, conceptele cheie şi cuvintele tehnice ar trebui scrise pe tablă sau date ca rezumat.
  • Amintiţi-vă că vorbirea neinteligibilă nu este o reflecţie a abilitaţilor sau înţelegerii. Încurajaţi studenţii să contribuie la discuţii. Aveţi răbdare, fiţi prietenos şi alocaţi mai mult timp pentru comunicare.
  • Studenţii cu probleme de auz pot avea dificultăţi cu gramatica. E posibil ca ei să nu poată să-şi folosească prima limbă învăţată (limbajul mimico-gestual).
  • Considerăm că cel mai bun loc pentru un interpret e să stea astfel încât să nu fie distras de restul grupului. Discutaţi acest lucru cu un student.
  • Unii studenţi au nevoie să-şi înregistreze cursurile, alţii au nevoie de un interpret sau cineva care să le ia notiţe. Oferiţi timp unui interpret ca să transpună în limbaj mimico-gestual, de exemplu, atunci când puneţi întrebări, permiteţi unei persoane cu dificultăţi de auz să răspundă. Faceţi scurte pauze la sesiunile foarte lungi pentru a oferi o scurtă pauză celui care interpretează – transpunerea în limbaj mimico-gestual este o muncă solicitantă.
  • Lucrul în grup cu oamenii cu probleme de auz poate fi dificil, deoarece ei nu știu cine vorbește şi trebuie să vadă daca interpretul lor este prezent. Plasarea unui microfon poate ajuta, dar studenţii trebuie încurajaţi să indice prin gesturi când încep să vorbească.
  • Dacă este necesar un interpret, profesorul / instructorul va avea nevoie să aibă timp mai mult pentru a-i da timp interpretului să transpună în limbaj mimico-gestual ceea ce se discută.

Apasati aici dacă doriţi să descărcaţi o copie completă a Înţelegerea dizabilităţii – ghid de bune practici

Intoarceti-va la meniul Intelegerea Dizabilitatii - Ghid de bune practici